Sunday, 15 December 2019
Viza PDF Print E-mail

Acipenser nudiventris Lovetsky, 1828

Denumirea populara: viza

Distributia geografica

Viza este raspandita in M. Neagra, M. Azov, M. Caspica si M. de Aral. In 1933 a fost introdusa in L. Balcas.

In Romania era frecventa in Dunare, de la Bazias la Galati. Primavara urca in cursul inferior al afluentilor (Prut, Siret etc.).

Descriere

D 45-57; A 23-37; SD 11-16; SL (49-52) 55-66 (70-74); SV (0) 11-17; Sp. br. 24-36. La exemplarele mari scuturile ventrale pot fi complet sau partial absente.

Primul scut dorsal este cel mai inalt si formeaza un unghi obtuz cu profilul capului. Mustatile sunt franjurate. Pielea este in aparenta neteda dar o examinare la lupa arata ca intre seriile de placi osoase, se gasesc granule fine, stelate sau pectinate (Antipa 1909).

In Europa lungimea maxima este de 2,21 m si 80 kg. La un exempalr de 1,50 m greutatea este de 46 kg. In Dunare, exemplarele obisnuite cantaresc 8 - 10 kg, foarte rar se pescuiesc exemplare de 60 - 80 kg.

Spre deosebire de celelalte specii ale genului Acipenser, la pastruga buza inferioara este continua, neintrerupta la mijloc. Botul este conic si scurt, rotunjit la capat. Gura este dreapta, cu buzele groase.

Spatele este cenusiu - inchis cu nuante de cafeniu sau vanat; partile laterale sunt mai deschise, abdomenul este alb.

Hibrizi

In Dunare, viza da hibrizi cu morunul, nisetrul, pastruga si cega. Interes comercial prezinta hibridul dintre viza si morun, obtinut experimental, care poate trai in apa dulce si are un ritm de crestere rapid (Sokolov si Vasil’ev 1989).

Biologie

Viza din Dunare, este un peste de apa dulce, se intalneste doar accidental in mare. Are un mod de viata asemanator cu al cegii, cu care are locuri comune de hibernare, hrana si reproducere. Biologia vizei de Dunare este foarte diferita de cea a vizei din Marea Caspica.

Hrana: Dupa Antipa (1909), viza din Dunare se hraneste cu larve de efemeroptere si alte insecte, moluste si crustacei.

Longevitate: Exista putine informatii in acest sens. Varsta maxima cunoscuta este de 36 de ani la exemplare din Marea de Aral.

Maturitatea sexuala: Pentru viza de Dunare nu exista date. In Kura maturitatea sexuala este de 12-14 ani pentru femele si 6-9 ani pentru masculi. Femelele se reproduc odata la 2-3 ani.

Fecunditatea: Fecunditatea absoluta variaza in functie de marimea pestelui. La viza de Dunare fecunditatea absoluta este de 200.000 – 1.300.000 icre.

Perioada de reproducere: sfarsitul lunii aprilie – sfarsitul lunii mai (temperatura apei 10 - 150 C).

Locurile de reproducere: In Dunare, pe bancuri de nisip si pietris, nu prea inalte dar cu un curent mai puternic (pentru a impiedica depunerea de mal pe icre). Pui de viza se gaseau adesea in Dunare (Carausu 1952) mai ales la Ivancea si Intre Pisica si Isaccea (mila 64 – 85).

Viza hiberneaza in Dunare, alaturi de cega, in gropi mai adanci si cu fund tare.